eTwinning, parte din viaţa
noastră
Primii paşi în eTwinning au fost făcuţi în anul
2005, când Comisia Europeană şi European Schoolnet
[1] au avut această iniţiativă cu scopul de a facilita parteneriatele între
instituţiile de învăţământ preuniversitar din Europa.
Primele semnale au fost pozitive,
înregistrându-se, în primele luni de program, nu mai puţin de 40.000 profesori din
peste 12.000 şcoli europene[2]. Acţiunea şi-a dovenit astfel potenţialul şi, cu
timpul, platforma eTwinning a devenit un adevărat loc de întânire pentru mai
mult de 200.000 cadre didactice europene şi punct de plecare pentru peste 4000 proiecte europene.
În România, un rol important în prmovarea acţiunii
eTwinning îl are Centrul pentru Inovare în Educaţie Tehne şi Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, organisme ce promovează activităţi de învăţare şi
proiecte în rândul a peste 12500 cadre didactice din şcolile româneşti.
Proiectele desfăşurate în aceşti ani, peste 5500, au devedit interesul crescând
al dascălilor români pentru valorificarea potenţialului propriilor elevi prin
activităţi de învăţare bazate pe proiecte. Astfel, indicele de satisfacţie [3] a profesorilor români cu privire la
proiectele eTwinning a crescut în raport semnificativ faţă de anii trecuţi.
Graficul de mai jos demonstrează, de altfel, faptul că aşteptările profesorilor români au
fost, în cea mai mare parte, îndeplinite şi dau speranţe pentru proiecte
viitoare.
Întrebările adresate s-au referit la importanţa
eTwinning pentru strategiile naţionale privind calitatea în educaţie,
îmbunătăţirea perspectivei pedagagice, legătura cu elemente din curriculum,
creşterea interesului şi a motivaţiei elevilor, prelungirea învăţării în cadru
nonformal, oportunităţi de dezvoltare profesională, etc. [4]
Ca mod de organizare a activităţilor, consider că
Palatele Copiilor pot constitui un mediul ideal de desfăşurare a poiectelor
eTwinning. De ce? În primul rând datorită faptului că putem adapta
conţinuturile specifice ale învăţării cerinţelor grupului ţintă (elevi doritori
de a învăţa ceva în plus) şi modului de organizare (nonformal, motivaţia
învăţării nu este nota). În al doilea rând, profesorii nu sunt condiţionaţi de
a parcurge un material de studiu standardizat (manualul şcolar), modul de aplicare
a conţinuturilor şi procesul de învăţare fiind adaptate permanent profilului
elevilor.
Ca o confirmare, şi raportul preliminar pe 2012 menţionează, ca
principală modalitate de valorificare a activităţilor şi rezultatelor elevilor
din cadrul proiectelor eTwinning, activităţile extraşcolare
[5] (vezi histograma de mai jos).
Din păcate, trebuie să remarc numărul mic de
profesori din Palate şi cluburi ale copiilor pe platforma eTwinning. Astfel, am
identificat doar 36 profesori aparţinând acestei categorii, ceea ce, raportat
la numărul total de profesori înregistraţi ca membri ai comunităţii virtuale
eTwinning România (12500) reprezintă doar 0,28%.
În ultimii ani, am fost interesată de problematica
proiectelor europene şi am început să cunosc mai bine eTwinning. Acesul
permanent la mediul virtual de colaborare,
oportunităţile de dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte
internaţionale şi prin participarea la seminarii internaţionale de formare/
schimburi de experienţă au făcut ca parcursul meu în eTwinning să fie din ce în
ce mai incitant şi stimulativ. Am
încercat să implic în proiectele la care am fost partener şi alţi profesori din
şcoala mea şi, de câte ori am avut ocazia, am prezentat acestora beneficiile
programului şi modalităţi de lucru în comunitate.
Proiecte eTwinning in şcoala mea
Deşi aparţin comunităţii eTwinning din 2008, multe
din proiectele la care am participat şi pe care le consider de suflet aparţin
prezentului. Unul dintre acestea este „e-Journal
bridges for foreign language learning” desfăşurat în acest an şcolar în
parteneriat cu şcoli din Franţa, Croaţia şi Grecia.
Scopul proiectului este încurajarea învăţării
limbilor străine şi dialogul intercultural. Temele abordate sunt relaţionate cu
studii europene, limbi străine, geografie, istorie, istoria culturii, ICT,
discipline cross-curiculare. Am pornit în realizarea acestui proiect de la un
kit eTwinning pe care l-am adaptat necesităţilor şcolilor partenere şi a
resurselor umane implicate. Alte instrumente folosite au fost instrumentele web
2.0 (Glogster, Animoto, Voki, Photopeach, StoryMaker), prezentari audio-video, desene şi imagini, chat, e-mail, forum, pagina web, revista
online.
Obiectivele proiectului au fost dezvoltarea
capacităţii de a se exprima într-o limbă străină, familiarizarea cu munca de
jurnalist, redactarea diferitelor tipuri de articole (interviu, ştiri,
reportaj, foto-reportaj, publicitate, studiu, eseu, comentariu, anunţ),
dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi imaginaţiei, căutarea, selectarea şi organizarea informaţiilor
relevante cu privire la tema aleasă, promovarea scrierii colaborative.
Activităţile a fost centrate pe analiza
diferitelor tipuri de publicaţii în
vederea identificării elementelor caracteristice ale unei reviste; stabilirea
subiectelor de interes pentru articole: cultură (artă, filme, muzica) / ştiinţă
şi tehnologie / ştiri locale / naţionale / internaţionale / mediu înconjurator
/ business / jocuri / sport / lifestyle / etc.; stabilirea sarcinilor de lucru:
colectarea informaţiilor / scrierea draft-ului / imagini reprezentative pentru
fiecare articol / lucrul cu instrumente ICT sau web 2.0 / redactare / layout /
publicare / etc.; stabilirea responsabililor.
Produsele finale ale proiectului s-au circumscris
revistei online, revistă cuprinzând articole de interes realizate de elevii
participanţi. Site-ul proiectului; prezenţa pe Harta proiectelor eTwinning
România.
Pentru realizarea revistei am folosit ca suport
atât pagina de proiect de pe platforma eTwinning cât şi o pagină externă,
realizată pe Google sites. Am numit revista „European Teens Writing - ETW”,
acronimul trimiţându-ne, de altfel, cu gândul la denumirea programului dar şi la
ideea de scriere colaborativă.
Articolele au fost realizate de elevii şi
profesorii din şcolile implicate în proiect şi au avut ca teme activităţile
relevante ale acestuia, informaţii despre şcolile partenere şi activitatile
lor, experienţe de învăţare, elemente de cultură şi civilizaţie europeană.
Revista poat fi accesată la adresa sites.google.com/site/ejournalinternational/.
Designul revistei şi al paginii web este practic,
atractiv, vocabularul folosit este prietenos şi comunică, în câteva cuvinte,
informaţii esenţiale despre tema abordată. Revista poate fi folosită de orice
persoană interesată în studierea unei limbi străine dar şi pentru cunoaşterea
caracteristicilor interculturale ale ţărilor partenere. Fiind publicată on-line,
revista este accesibilă întregii comunităţi eTwinning - vezi pagina de proiect,
dar şi oricăror persoane interesate - vezi site-ul propriu al revistei. În
plus, oferă oportunităţi de realizare a unor parteneriate şi proiecte Comenius.
Un element extrem de important a fost acordat
implementării instrumentelor web 2.0 şi a noilor media, folosirea acestora
eficient la clasă. Astfel, elevii au avut posibilitatea de a experimenta modul
de realizare a unor prezentări folosind Voki sau Xtranorml, am realizat
prezentări cu Animoto sau am creat postere online cu GlogsterEdu.
Un plus al acestui proiect este şi faptul că am
promovat instituţia mea, Palatul Copiilor, pe Harta proiectelor eTwining
România. Cu acest proiect eTwinning am participat şi la Concursul Naţional
„Made for Europe”, etapa judeţeană, la care am obţinut Premiul III.
Am încercat să facem din activităţile proiectului
adevărate experienţe de învăţare, să găsim posibilitatea de a integra cât mai
eficient proiectul în activitatea la clasă ţinând cont, evident, de integrarea
dieritelor discipline predate în activităţile proiectului. În plus, realizarea acestei
reviste on-line, într-o limbă straină, a facilitat progresul şcolar al elevilor
înscrişi la cercul de Reviste şcolare, dar şi o mai bună înţelegere a
contextului educaţional european.
Concluzie
Consider că proiectele eTwinning pot fi o
modalitate extrem de eficientă de promovare şi aplicare în spaţiul şcolar a
elementelor specifice ale educaţiei nonformală. Munca la un astfel de proiect
se poate transforma destul de uşor într-o joacă, o joacă folosind instrumente
şi atitudini de învăţare inedite. Progresul şcolar poate fi unul semnificativ,
având ca punct de plecare beneficiile procesului proiectiv şi rezultatele
activităţilor transpuse în aptitudini şi competenţe. Elevii se întreabă,
întreabă şi îşi oferă răspunsuri bazate pe realităţi concrete de învăţare, ceea
ce duce la creşterea motivaţiei, dezvoltarea creativităţii şi a competenţelor
sociale. Uneori rezultatele pot fi neaşteptate, însă consider că principalele
beneficii ale unui astfel de proiect eTwinning sunt tocmai aceste elemente de
inovare şi învăţare prin acţiune, specifice secolului XXI.
Violeta Solomon
Palatul Copiilor Sibiu
[2] cf. Gilleran, A. (2006). Learning with eTwinning. Central Support Service for eTwinning, European Schoolnet, Rue de Trèves 61, B-1040 Brussels Belgium, www.eun.org, published April 2006. http://www.etwinning.net/en/pub/news/publications.htm
[3] cf. Istrate, O. et al. Rolul proiectelor educaţionale realizate prin parteneriate şcolare internaţionale. Raport preliminar eTwinning RO12, Bucureşti, TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educaţie, pag.22.
[4] Chestionarul complet poate fi accesat la; www.etwinning.ro/eTw_RO12_chestionar.doc
[5] Idem, pag.15.
No comments:
Post a Comment