O zi de toamnă, de Lorena Solomon

O zi de toamnă

      Într-un început de toamnă, când frunzele cad din ruginiții copaci, când păsările mici pleacă repede și departe spre zările depărtate...
      Alex pleacă la bunicii lui de departe de la Rășinari. Va fi un drum lung de la București până acolo.
      Pe drum, el stă și se gândește cum o să fie în mica lui vacanță la bunici.
      Când a ajuns, i-a salutat politicos, apoi s-a dus în casă. Acolo a vorbit cu bunicul lui despre ce o să facă în această zi frumoasă de toamnă.
      Mai întâi au făcut o listă. O să meargă mai întâi în grădina lor cu legume proaspete care trebuie culese, după aceea o să meargă să ude florile din fața casei, ca să nu se usuce, după care o să meargă în livada de la capătul localității să culeagă mere; mai încolo, o să vină bunicul cu el să-i arate pădurea - doar este vânător pe aceste meleaguri împădurite!
      Au început să culeagă legumele din grădină. Bunicul l-a ajutat pe Alex să scoată morcovii din pământ.
      Apoi a ajutat-o pe bunica să ude florile din grădina din fața casei. 
      Pe drumul către livadă Alex adormise. Dar nu a dormit prea mult fiindcă un câine a lătrat la mașină și el s-a trezit. 
      Acolo el a reușit să se urce în cel mai înalt copac fără scară. De acolo de sus arunca merele roșii și frumoase pe pământul ruginiu acoperit de frunzele uscate ale copacilor.

      Acum, Alex era foarte fericit. Putea să vadă pădurea. Acel loc întunecat de sub copacii mari și înalți care păreau că ating cerul. Acel loc care, când te uiți la el pare nepopulat, dar este mai populat decât ar crede un om.
      Era foarte încântat că merge acolo. Asculta ce zicea bunicul și mergeau înainte prin pădure.
      A văzut o veveriță mică care fugea cu o alună mare. El a mai văzut multe, multe animale. 
      Când s-a întors acasă, a fost foarte fericit de această zi frumoasă. A adormit și a visat că a luat ziua  de la început.

de Lorena Solomon, clasa a IV-a