Pasărea albastră
Într-o zi frumoasă de primăvară, o
pasăre micuţă şi albastră cu un glas cristalin cânta pe crengile înflorite de
natură. Într-o zi altă pasăre roşie a trecut pe acolo, zicându-i: - Bună, păsărico!
- Bună!
- Bună!
- De ce stai mereu în acest copac? - Pentru că mi-e frică de oameni. Eu sunt mică, iar ei sunt aşa de mari! - Sunt ei mari, dar nu rănesc păsările. Sunt foarte miloşi. Acolo vei fi
aproape şi de celelalte păsări. Eu trebuie să plec. Trebuie să îmi hrănesc
puişorii. Pa! - Pa! Din vorbele lui a învăţat că oamenii sunt miloşi şi că poate să iasă afară.
Ce
aventură frumoasă! Daniel Herţoiu, clasa a IV-a
No comments:
Post a Comment