Let’s eTwin together!
Violeta Solomon
Palatul Copiilor Sibiu
Poate mulţi dintre voi nu veţi înţelege despre ce
vreau să vă vorbesc în rândurile de mai jos. Vă veţi întreba ce semnificaţie
are titlul acestui articol, veţi încerca să găsiţi, în experienţa personală şi
profesională puncte de legătură cu tema acestui articol şi vă veţi detaşa sau
ataşa gândurilor mele.
Ei bine, pentru că orice incertitudine nu-şi are
rostul, vă voi dezvălui tema articolului meu: este vorba despre eTwinning. Unii
veţi spune: „Ah, eTwinning? Interesant!” pe când alţii veţi ridica din umeri,
nedumeriţi, gândind: „eTwinning? Nu cunosc!”
De aceea, cred că e timpul să lămurim
neclarităţile şi să încercăm să înţelegem mai bine ce este eTwinning.
Necunoscut multora, dar foarte cunoscut celor
interesaţi de noile abordări în materie de învăţare colaborativă, programul eTwinning
a fost lansat în 2005 de Comisia Europeană şi European Schoolnet cu scopul de a
intermedia programele de parteneriat între şcoli din Europa, propunând, în
acelaşi timp, cadrelor didactice europene, o nouă viziune asupra actului
didactic. Conceput ca un alter-ego la metodele clasice de învăţare, eTwinning
şi-a îndreptat atenţia asupra tuturor celor ce au simţit că limitele sistemului
formal de învăţare sunt prea stricte, a celor dornici de inovare şi
creativitate didactică.
În România, eTwinning a fost îmbrăţişat, încă de
la început, de foarte mulţi profesori, poate mai dornici de inovaţie decât
mulţi dintre colegii lor europeni, animaţi însă de aceeaşi pasiune pentru
formarea viitoarelor generaţii. O analiză[1] a apartenenţei profesorilor români la un anumit nivel de învăţământ arată că
programul este accesat aproximativ în egală măsură de profesori ce predau la
liceu, gimnaziu, primar dar şi preşcolar. Procentele sunt semnificative şi transmit,
dincolo de realitatea grafică, interesul de care se bucură programul în rândul
educatorului român.
Dincolo de aspectele formative, categorizate
(project kit), proiectele eTwinning sunt adevărate lecţii de identitate europeană,
muncă de grup, colaborare, comunicare şi, mai ales, învăţare. Centrate pe elev,
acestea răspund celor mai noi tendinţe în materie de învăţare: valorificarea
experienţelor anterioare, dezvoltarea potenţialului elevilor, comunicare şi
învăţare centrate pe competenţele secolului XXI, interese specifice.
Un astfel de proiect, derulat cu elevii
participaţi la cercurile Palatului Copiilor Sibiu este „Comparing natural
environments & words”, proiect derulat în parteneriat cu 6 şcoli din şase
ţări europene. Scopul proiectul a fost prezentarea mediului natural al ţărilor
europene implicate şi compararea acestora. Au fost folosite scurte descrieri,
fotografii reprezentative, hărţi, desene, grafice, etc.
Proiectul a avut în prim-plan o abordarea
interdisciplinară ce a presupus transmiterea şi valorificarea cunoştinţelor şi atitudinilor
specifice mai multor discipline – limbi străine, geografie, arte, ICT, etc. Limba
comună de lucru a fost engleză, proiectul contribuind astfel la îmbunătăţirea
percepţiilor lingvistice ale celor implicaţi.
Activităţile organizate au plasat elevii în prim
plan, având în vedere atât colaborarea în mediu virtual, folosind instrumentele,
aplicaţiile şi spaţiul virtual pus la dispoziţie de platforma eTwinning
(twinspace), dar şi experienţe directe: schimb de scrisori între elevii
şcolilor partenere, schimb de informaţii pe teme de interes general şi
personal, întâlniri virtuale online. Au fost valorificate în primul rând
experienţele anterioare, potenţialul de dezvoltare al elevilor, folosirea unor
modalităţi de comunicare şi învăţare preferate. Elevii au fost implicaţi atât
în faza de pregătire a proiectului cât, mai ales, în desfăşurarea efectivă a
activităţilor propuse.
Dincolo de instruirea interactivă, scopurile
fiecărei activităţi desfăşurate au fost atât educative cât, mai ales,
personale: comunicare şi cunoaştere reciprocă, dezvoltarea competenţelor
sociale, identificarea aptitudinilor artistice şi experienţelor personale
relevante.
Sarcinile de învăţare au fost centrate atât pe
valorificarea cunoştinţelor şi achiziţiilor în procesul didactic cât şi pe
investigaţia fenomenelor socio-culturale actuale. Elevii au avut posibilitatea
de a interacţiona cu informaţii preluate de pe Internet cât mai ales din viaţa
de zi cu zi.
Proiectul a presuspus multă muncă de echipă,
sprijin reciproc, efort comun pentru realizarea sarcinilor, stimulând
performanta, implicarea şi motivaţia. Un rol important l-au avut competenţele
digitale şi lingvistice, aplicabile unor contexte diferite. Şi asta deoarece
elevii participanţi au putut accesa aplicaţiile virtuale oferite de twinspace
şi de acasă, aşezaţi comod în propriile fotolii şi experimentând contexte
culturale şi comunicaţionale specifice secolului XXI. Un exemplu în acest sens
oferă şi Raportul preliminar eTwinning [2] 2012, arătând că un procent semnificativ de participanţi la proiect preferă să
lucreze de acasă:
Început în 2011 şi planificat pentru un an şcolar,
poroiectul s-a dovedit a fi interesant pentru mediul educaţional al şcolilor
partenere, acestea hotărând continuarea lui şi în anul şcolar următor. Am
considerat însă că beneficiile sunt mai mari decât inconvenientele, şi anume
practicarea limbii în context, contact cu vorbitori nativi (tineri europeni de
aceeaşi vârstă), activităţi inedite de predare-învăţare, folosirea
instrumentelor web 2.0 pentru realizarea unor produse de proiect neperisabile
şi utilizabile în diferite alte contexte educaţionale.
Ca experienţă, consider că proiectul CNEW a
răspuns nevoilor tuturor în materie de cunoaştere aplicată în învăţare,
implicare atitudinală, comunicare didactică centrată pe scopurile învăţării, dezvoltarea
de noi competenţe şi formarea de atitudini. Munca la un proiect presupune, pe
lângă efortul comun pentru realizarea activităţilor propuse, sprijin din partea
partenerilor, muncă în echipă, stimularea continuă a motivaţiei, implicaţiei şi
obţinerea de performanţe. Diversitatea activităţilor, a metodelor şi mijloacelor
folosite facilitează adaptarea instruirii la specificul acesteia, diversificarea
stilurilor de învăţare ale elevilor.
Pentru mine, eTwinning a fost şi este o provocare:
în fiecare zi descopăr lucruri noi, experienţe noi, modalităţi de diversificare
a activităţii didactice, a metodologiilor, sarcinilor şi mediului de învăţare,
un suflu nou, o modalitate de a pune în aplicare ceea ce nu îndrăznim să spunem
şi să facem în sala de clasă formală. Sperăm ca viitorul să ne înveţe să îndrăznim
la mult, să aşteptăm mai mult de la noi înşine, şi, mai ales, să visăm. Un prim
pas poate fi făcut de oricare dintre noi, cu ajutorul eTwinning.
De aceea, mesajul meu este: Let’s
eTwin together!
[1] Vezi ISTRATE, O. et al. (2013) Rolul
proiectelor educaţionale realizate prin parteneriate școlare internaţionale.
Raport preliminar eTwinning RO12. București, TEHNE- Centrul pentru Inovare
în Educație, pag. 4.
[2] Op.cit. pag. 13.
